Într-un comunicat transmis de Comisia Europeanã în cursul sãptãmânii trecute, guvernul de la Bucureºti era notificat de intrarea în procedurã de „presuspendare“ a majoritãþii axelor prioritare ale programelor operaþionale sectoriale ºi anume Programul Operaþional Sectorial Transport (POST), Programul Operaþional Sectorial Creºterea Competitivitãþii Economice (POSCCE), Programul Operaþional Regional (POR).
Pentru reluarea plãþilor, autoritãþile de management trebuie sã repare problemele din sistemul românesc de audit, întermen de aproximativ douã luni. Situaþia este dramaticã ºi unicã probabil în UE: României i se vor cere înapoi chiar ºi din puþinii bani pe care i-a atras de la UE, cei doar 1.8 miliarde euro din totalul de 19.6 miliarde euro care i-au fost puºi la dispoziþie în exerciþiul financiar 2007 – 2013.
JOI, 08 NOIEMBRIE 2012 10:39 EUROPULS (www.europuls.ro)
Link către versiunea franceză
Situaþia actualã – dezastrul fondurilor europene în România
Problema majorã a României nu vine din aceastã îngheþare a fondurilor, ci din scrisorile de la Comisie care vor anunþa corecþiile financiare pentru perioada 2007-2011, adicã banii pe care România trebuie sã îi dea înapoi din cauza neregulilor constatate la cele trei programe în suspendare, plus programul Mediu. Comisia va cere înapoi banii cheltuiþi, într-un procent de la 10% pânã la 25%, din costul proiectelor unde au fost constatate nereguli. Pe lânga acestea, Programul de Resurse Umane, deja celebrul POSDRU, se aflã într-un blocaj continuu, unii dintre beneficiarii acestui program intrând în incapacitate de platã, ceea ce a dus la falimentul unor ONG-uri. Blocarea acestui program a dus la un protest stradal de amploare în Bucureºti, realizat de „Coaliția ONG-uri pentru Fonduri Structurale”, precum ºi la conferinþe de presã realizate în oraºele mari de cãtre reprezentanþi ai societãþii civile.
Aºteptãrile de la fondurile UE au fost enorme, nu doar din partea beneficiarilor, ci ºi a statului. Aceste fonduri reprezintau bani noi care ar fi intrat în economie; efectul lor asupra creșterii economice ar fi trebuit sã genereze o creºtere a PIB-ului de 1.5/2.5 la % pe an, având în vedere cã PIB-ul din României este de aproximativ 112 de miliarde de euro, absorbția anualã a 3-4 miliarde de euro ar fi putut genera o creºtere economicã substanþialã pentru þara noastrã. Guvernul se aștepta ca veniturile bugetare sã se rotunjeascã considerabil de pe urma pre-finanþãrilor ºi decontãrilor oferite de Comisie de pe urma folosirii fondurilor europene, iar bugetul pe 2012 a fost conceput într-o asemenea mãsurã. Predicþiile fãcute de experþii economici ai guvernului arãtau cã procentul încasat de pe urma fondurilor la bugetul de stat, ar fi fost mai mare decât sumele aºteptate din impozitarea profiturilor, ceea ce nu s-a întâmplat însã pentru 2012.
Situaþia fondurilor îngheþate creeazã un lanþ al slãbiciunilor: mediul privat suferã prin oprirea finanþãrilor pentru POSCCE, infrastructura (condiþie de bazã pentru atragere de investitori strãini, turism etc.) este blocatã prin presuspendarea POST, reforma mult aºteptatã a sistemului administrativ nu se realizeazã, prin blocarea POSDRU. În cazul în care nu se fac investiþii, nu se fac angajãri; fãrã angajãri nu existã consum care sã stimuleze economia, preciza Ziarul Financiar.
Corupþia în achiziþiile publice, conflictul de interese ºi incompetenþa autoritãților de management, blocheazã banii europeni
Potrivit comunicãrilor oficiale ale Comisiei, din limbajul instituþional înțelegem cã plãþile pentru PO-uri au fost întrerupte din cauza deficienþelor de management ºi control, însã putem presupune cã motivele reale sunt corupþia ºi incompetenþa. Corupția ºi politizarea excesivã a administrației publice locale, regionale ºi naționale sunt, probabil, cei mai importanți factori în reducerea capacitãții de absorbție a fondurilor UE, în România așa cum am arãtat și într-un articol publicat de cãtre Societatea Academicã Românã(SAR). Cea mai relevantã disfuncþionalitate a sistemului de management al fondurilor europene, constatat în mai multe rânduri Comisia, este faptul cã autoritãțile nu sunt capabile sã opreascã licitaþiile trucate sau îndoielnice, mai ales din zona achiziþiilor publice, unde încã se dau contracte cu dedicaþie. Majoritatea beneficiarilor fondurilor europene sunt autoritãțile publice locale, regionale sau naþionale gen ministere, agenþii, Consilii Judeþene sau Locale.
Un studiu elaborat de Institutul de Politici Publice din Bucureºti anul trecut, evidenþiazã prin metodologia cantitativã folositã, cã apartenența politicã a conducãtorilor instituþiilor a constituit o variabilã în câºtigarea proiectelor pe POR, acolo unde beneficiarii au fost autoritãțile publice. Într-un articol publicat de romaniacurata.ro, afirmam cã licitaþiile ºi achiziþiile publice din cadrul unor PO au fost oferite pe criterii de clientelism politic, în funcþie de sumele oferite de anumite firme la bugetele partidelor politice. Raportul OLAF-ului, (Oficiul European de Luptã Antifraudã), pe anul 2011, situeazã România, pe primul loc în Europa, în faþa Germaniei ºi a Italiei, cu 225 de cazuri de fraudã cu Fonduri Europene. Însã problema majorã este faptul cã numai în 23% dintre dosare s-a ajuns la condamnãri, ceea ce dovedeºte ineficienþa sistemului judiciar românesc în tratarea cazurilor de corupþie cu fonduri europene.
O altã disfuncþionalitate a sistemului de management este legatã de incompetenþa administraþiei publice româneºti, fie cã vorbim de cei care administreazã fondurile, fie de beneficiari. În 2011 Comisia a decis reluarea rambursãrii de plãþi pentru toate PO cu condiþia ca România sã realizeze, pânã la 30 iunie 2012, o serie de mãsuri legate de organizarea internã a structurilor diferitelor autoritãþi de management, precum ºi de domeniul achiziþiilor publice. Acest lucru nu s-a întâmplat: «Beneficiarii proiectelor ºi autoritãþile de management sunt responsabili pentru situaþia care a condus la presuspendarea acestor programe... Autoritãþile de management de la ministerele de resort sunt cele care au avut la dispoziþie instrumentele ºi care nu au flexibilizat procedurile la un moment dat» a declarat Rãzvan Cotovelea, secretar de stat in MAEur.
La Bruxelles practic nu existãm
Toate aceste disfuncþionalitãþi de management, termen folosit de Comisie în rapoartele de audit, apar într-un moment decisiv la nivel european, când se negociazã bugetul politicii de coeziune pentru urmãtoarea perioadã financiarã 2014-2020. Majoritatea europarlamentarilor români pledeazã în Parlamentul European pentru pãstrarea bugetului politicii de coeziune, cel puþin la aceeaºi parametri ca ºi pentru perioada 2007-2013, în contextul în care statele bogate ale Uniunii Europene formeazã o alianþã pentru a diminua ºi mai mult rolul Uniunii Europene prin tãierea resurselor sale bugetare. Dar ce argumente au ei în faþa celorlalþi europarlamentari, când situaþia în România este dezastroasã în domeniul fondurilor europene? La Bruxelles, România a dobândit reputaþia unei þãri marcatã de instabilitate politicã, care în plus este incapabilã în a utiliza fondurile UE. Scandalurile din politica internã s-au transferat de multe ori in Parlamentul European (PE), iar cel mai recent caz a fost votul negativ în plenul PE pe care Leonard Orban l-a primit pentru candidatura sa la funcþia de membru al Curþii de Conturi Europene.
Statul român nu ºtie sã facã lobby la Bruxelles ºi nici nu are mecanismele necesare pentru a realiza acest lobby. De aici rezultã ºi proasta comunicare între Bruxelles ºi Bucureºti, ºi implicit ºi dezinteresul clasei politice româneºti faþã de ceea ce se întâmplã în capitala Europei, deºi peste 75% din legislaþia aplicatã în România îºi are originea la Bruxelles. Pentru Dan Luca, expert în afaceri europene – «România nu a înþeles încã foarte bine cã trebuie sã se recalibreze pentru statutul sãu de membru important în spaþiul comunitar ºi cã nu s-a adaptat încã la jocul foarte complex al afacerilor europene». Asta în condiþiile în care „România este a ºaptea putere din UE – ca pondere numericã a voturilor în Consiliul European ºi ca numãr de eurodeputaþi”. Astfel,dezinteresul politicienilor români faþã de afacerile europene, coroborat cu slaba reprezentare a entitãþilor româneºti în Bruxelles ºi lipsa de lobby instituþional, au contribuit la eºecul absorbþiei fondurilor europene.
Ce se va întâmpla dupã 2014?
România face parte din grupul «Prietenii Coeziunii», care contureazã poziþia a peste jumãtate din statele membre cu privire la banii care trebuie alocaþi pe bugetul 2014-2020 al UE. Chiar dacã membrii grupuluiau convenit cã vor agrea un punct de vedere comun în susþinerea unui buget consistent pentru politica de coeziune, România este datã ca exemplu negativ, de cãtre þãrile europene net contribuitoare la buget, care cer reducerea bugetului UE. România nu se aflã pe o poziþie de forþã, fiind cel mai prost poziþionatã dintre toate noile state membre. Teoretic, capacitatea de absorbþie a fondurilor UE ºi negocierile bugetare nu au legãturã. Teoretic, nici slaba capacitate administrativã ºi de gestiune a acestor fonduri nu ar trebui sã aibã legãturã. Practic, însã, totul se leagã, scria Radio France International România.
Indiferent de care va fi rezultatul acestor negocieri între «sãracii» ºi «bogaþii» Europei, bugetul va fi votat ºi România va primi din nou o pãrticicã din fondul de coeziune al UE, pentru 2014-2020. Din nefericire însã, existã o lipsã de viziune ºi strategie a Guvernului României în procesul de elaborare a poziþiei României faþã de viitoarea perioadã de programare a bugetului. Societatea Academicã Românã (SAR) a publicat lista instituþiilor ºi organizaþiilor care identificã nevoile ºi prioritãþile de investiþii cu fonduri europene post-2013, însã conform (SAR) «nici pânã acum, în noiembrie 2012, nu a fost încã semnat contractul pentru identificarea nevoilor de dezvoltare post 2013!».
Situaþia este similarã cu ceea ce s-a întâmplat înainte de 2007. Potrivit unui studiu ,atât pe timpul negocierii cât și pe perioada implementãrii unora dintre Programele Operaþionale a lipsit viziunea strategicã: «nevoile de dezvoltare sunt descrise fragmentar în indicatorii Programelor Operaþionale, ºi nu se poate vorbi despre o viziune strategicã, care ar trebui sã creeze o legãturã între documentele (Cadrul Strategic Naþional de Referinþã - Programe Operaþionale) ºi proiectele finanþate».
Într-o serie de articole spuneam cã pregãtim oameni neºtiind dacã existã locuri de muncã pentru ei, elaborãm strategii imense de dezvoltare ºi înfiinþãm centre de afaceri, fãrã a fi nevoie sã dovedim faptul cã acestea aduc o valoare economicã adãugatã. Nu avem încã o analizã a sustenabilitãții proiectelor din perioada 2007-2013, însã cu siguranþã aceasta se va realiza ºi atunci putem vedea cu adevãrat succesul puþinilor bani care au fost absorbiþi. SAR atenþioneazã asupra importanþei acestui aspect de elaborare al viitoarelor politici ºi prioritãþi de dezvoltare pentru 2014-2020, ºi trage un semnal de alarmã asupra impasului în care se aflã România.
* Graţian MIHǍILESCU: Consultant Dezvoltare Regionalã & Afaceri Europene.
Fotografie: Coaliţia ONGuri pentru Fonduri Structurale © www.societal.ro